|
 |
Procese de succesiune:
Dupa
moartea majestatii sale Regele Carol al II-lea al Romaniei in 1953,
la Lisabona, (Portugalia) a fost deschis un proces de succesiune
de catre Alteta Sa Regala Printul Carol Mircea.
Respectand legile romanesti, tinand cont ca ambele sisteme se bazeaza
pe codul napoleonian, Tribunalul din Lisabona a decis
recunoasterea Altetei Sale Regale Printul Carol Mircea drept prim
nascut si legal mostenitor al Majestatii Sale Regale Carol al II-lea
si a condamnat pe ex-regele Mihai si pe sotia acestuia, Printesa
Anna de Burbon-Parma, la plata cheltuielilor legale. Aceasta decizie
finala s-a luat in ziua de 2 aprilie 1955 la Lisabona, iar fostul
rege Mihai nu a facut apel la aceasta decizie.
Pe 6 martie 1957 Tribunalul Marii
Instante din Paris a reluat decizia curtii portugheze printr-un
"exequator". Ex-regele Mihai si Printesa Anna de Burbon-Parma
au pierdut din nou, au fost condamnati si au fost obligati la plata
cheltuielilor de judecata.
Pe 8 ianuarie 1963 ex-regele Mihai
pierde iar si la apelul care a durat 6 ani in fata Curtii Supreme
din Franta (Tribunalul Marii Instante).
In 13 octombrie 1995, Tribunalul
din Alexandria - Romania, dupa 5 ani de deliberari legale, (motivatii
puerile aduse de avocatii ex-regelui Mihai : boala, neplata taxelor
legale din partea ex-regelui Mihai), decide recunoasterea deciziilor
tribunalului din Portugalia (1955) si a Curtii Supreme a Frantei
(1957).
1 aprilie 1999 - Curtea de Apel
Bucuresti- sectia a III a civila (decizia civila nr. 67.A), respinge
ca nefondat apelul formulat de paratul Mihai I de Romania impotriva
sentintei civile nr.1384.
27 martie 2001 - a avut loc primul
termen al recursului ex-regelui Mihai la Curtea Suprema din Bucuresti,
amanat pentru 2 oct. 2001.
02 octombrie 2001- procesul s-a amanat din nou, pentru 19
febr. 2002.
19 febr 2002 - Curtea Suprema a dezbatut cazul, urmand sa
emita o decizie.
5 martie 2002 - Curtea Suprema admite recursul ex-regelui
Mihai si decide rejudecarea procesului la Alexandria.
24 iunie 2002 - la rejudecarea procesului, Tribunalul
din Alexandria emite o hotarare favorabila Printului Paul de Romania
(pentru a 2 a oara, prima data fiind in 1995).
22 octombrie 2002 - Rejudecarea
apelului facut de ex-regele Mihai la Curtea de Apel Bucuresti s-a
amanat pentru 2 dec. 2002, deoarece motivele apelului nu au fost
depuse la dosar decat in ziua procesului.
|
Legalitatea
casatoriei dintre MS Carol al II lea si Ioana Lambrino:
1918-pe
data de 13 august principele mostenitor ASR Printul Carol de Romania se
casatoreste cu aristocrata Ioana Valentina Lambrino, avand ca mostenitor
pe Carol Mircea. Aceasta a fost prima sa casatorie. (*vezi
act de casatorie 1918-Odessa)
1. Casatoria nu a fost una 'morganatica',
datorita faptului ca in Romania nu exista lege morganatica* si
nici conditii pentru casatorie regala (la data aceea). Ulterior, Profesorul
Constantin Berariu (Facultatea de Drept de la Universitatea din Cernauti)
a fost abilitat sa pregateasca "Noul articol al legii in privinta
casatoriilor regale ", pentru noua constitutie din 1923. Acest
articol a fost inclus in Codul Civil roman din 1926 si in Costitutia din
1938. Aceste conditii de casatorie nu au putut fi folosite retroactiv
impotriva casatoriei ASR Principele Mostenitor Carol si a sotiei sale
Printesa Ioana (* vezi codul civil 1926).
2. Consulul General al Romaniei la Odessa-Rusia
S.Grecianu, a scris o scrisoare primului ministru din acea vreme,
d-nul A.L. Marghiloman, in care explica foarte clar urmatoarele (* vezi
scrisoarea):
¨ "Casatoria principelui mostenitor cu aristocrata Ioana Valentina
Lambrino a fost legala, a respectat Constitutia noastra"
¨ In Rusia existau numai casatorii religioase, nu si civile.
Pentru a anula pe aceasta, trebuie dovedita bigamia, ori un grad de rudenie
foarte apropiat (legatura de sange); "aceasta casatorie nu poate
fi contestata pe aceste motive".
¨ 1919 casatoria a fost anulata ilegal. Nici sotului, nici
sotiei nu le-a fost cerut consimtamantul sau participarea si le-a fost
interzis apelul fata de decizia deja luata. Motivul anularii a fost "
clandestinitatea", motiv care nu exista in Codul lui Napoleon, cod
de legi din Romania si din cea mai mare parte a Europei. Nimanui, la acea
data, nu i s-a permis sa analizeze faptul ca o casatorie ortodoxa incheiata
in Rusia nu poate fi anulata de un tribunal civil in Romania. De fapt
casatoria nu a fost niciodata anulata de biserica ortodoxa.
¨ Unul din reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane a reiterat faptul
ca aceasta casatorie nu a fost anulata niciodata. Aceasta declaratie
a fost facuta pe postul national de televiziune dupa ce se publicase deciziile
finale ale Tribunalul din Portugalia (1955), Curtea Suprema din Franta
(1957) si Tribunalul din Alexandria- Romania (1995); aceeasi hotarasre
a fost luata si in 1999 la Curtea de Apel din Romania.
3. In 1920, la nasterea Altetei Sale Regala
Printul Carol Mircea, primul nascut al Altetelor Sale Principele Mostenitor
Carol si Printesa Ioana, viitorul rege Carol II scrie o scrisoare Printesei
Ioana, ce va fi publicata pe prima pagina a ziarului "Epoca"
(*vezi copie
a paginii din ziar).
In aceasta scrisoare opinia publica a putut vedea cum Principele Mostenitor
recunoaste copilul, Printul Carol Mircea ca pe fiul sau legitim .
Chiar primul ministru, Alexandru Vaida Voevod, a scris in aceeasi
pagina de ziar " in fata lumii si a lui Dumnezeu, acest copil este
fiul Principelui mostenitor." Memoriile lui Vaida Voeivod
(publicate in 1995 la Cluj-Napoca) mentioneaza: "am fost fortat sa
elimin numele tatalui copilului, Principele Mostenitor Carol, din certificatul
de nastere; aceasta a fost o violare a Constitutiei si o infamie sa-l
statuezi drept ilegitim. Casatoria a fost legala sub toate aspectele.
Sper ca odata aceasta infamie va fi rectificata"(* vezi
memoriile lui Vaida Voevod)
Concluzie:
Alteta Sa Regala Printul Carol Mircea a
castigat in trei tari, toate guvernate de acelasi cod, codul lui Napoleon.
Primul ministru al Romaniei din perioada interbelica a spus clar in memoriile
lui (in legatura cu Printul Carol Mircea) ca a fost nevoit sa stearga
numele Printului Carol Mircea in certificatul sau de nastere si considera
acest lucru ilegal, o violare a constitutiei si o infamie Dupa 80 de ani
este momentul ca si Romania sa recunoasca aceleasi drepturi, deja recunoscute
de justitia din doua tari membre ale Uniunii Europene (Portugalia si Franta
- acum 50 de ani)
Daca istoria ar fi fost dreapta, ASR Printul
Carol Mircea de Romania ar fi trebuit sa fie regele Romaniei, dar acesta
a fost exilat in mod abuziv.
Nu se poate schimba istoria si trecutul, dar se poate repara o nedreptate,
iar regele Mihai ar trebui sa fie reconciliant si sa accepte adevarul;
restul familiei regale deja a acceptat acest adevar.
Nu se poate retracta faptul ca regele Mihai a fost regele Romaniei pentru
ca acest lucru este deja istorie, respectam acest lucru, dar trebuie sa
admitem adevarul ca familia regala are doua linii de succesiune:
- prima casatorie a M.S. Regele Carol al II-lea al Romaniei cu Ioana Valentina
Lambrino din care a rezultat un copil, ASR Printul Carol Mircea de Romania
in 1920. Printul Carol Mircea de Romania s-a casatorit cu Helena Henritte
Nagavitzine in Franta, din casatorie rezultand un fiu - ASR Printul Paul
de Romania, nascut la Paris in 1948. ASR Printul Carol Mircea mai are
un fiu din a doua casatorie.
- a doua casatorie a M.S. regele Carol al II-lea al Romaniei cu ASR Printesa
Elena a Greciei in 1921, din casatorie rezultand un fiu -ASR Printul Mihai
al Romaniei, viitorul rege Mihai, nascut in 1921. Acesta s-a casatorit
in 1948 la Atena cu Printesa Ana de Bourbon - Parma, din casatorie rezultand
cinci fiice, fiica cea mai mare, ASR Printesa Margareta, fiind nascuta
in 1949.
-------------- Legenda: --------------
*casatorie (lege) morganatica - casatorie
intre un barbat dintr-o familie domnitoare si o femeie de rang social
inferior; aceasta lege exista doar in Germania.
** lege salica - lege care exclude
femeile de la succesiunea dinastica.
*** exequator - recunoasterea unei
legi/decizii judecatoresti a unei tari pe teritoriul altei tari.
|
|